sâmbătă, 19 septembrie 2009

Nu ne-a mai ramas nici ura

Salut surferilor, ce pot sa spun pentru inceput, am luat o pauza de 1 luna din a mai scrie. Nu ma mai simteam in stare, ma simteam gol, murdar, ca si cum cainii latra si ursul trece. M-am saturat de Romani, pentru ca Romania e o tara frumoasa si ar fi nesimtire pentru mine sa afirm ca m-am saturat de Romania. Nici sa ii mai injur nu pot, pentru ca as face-o degeaba. Am pornit pe drumul acestui blogg, cu bunele si cu relele lui, cu perioade de postare zilnica si lipsa postarilor pe perioade lungi, am pornit pe acest drum cu gandul ca poate am sa gasesc oameni care gandesc la fel ca mine. Oameni care s-au saturat sa mai taca din gura si sa inghita rahaturi cu polonicul. Degeaba, fundurile sunt multumite sa fie plesnite de politicieni, sa ne fie aruncate priviri superioare din masini scumpe in timp ce noi incercam sa traim cu salarul minim pe economie. Suntem atat de obositi, de plictisiti, de oripilati de prosti, incat nici sa mai strigam un "Hooooa" nu mai suntem in stare. Romanii mor zilnic, striviti de greutatile tot mai mari, iar toporul calaului zace in mainile, si aici e trist, in mainile catorva romani. Din fata calculatorului, tastand scarbit, inchei aceasta postare.

Mai am speranta in poporul meu, mai am speranta ca nu se complace in sclavie politica.