oare de ce?

Sunt o persoana religioso-nihilista, nu am cerut asta nu am vrut sa fiu asa si totusi inca ma intreb de ce? Poate simplul gand la posibilitatea ca tot ceea ce am invatat si ideile ce ne sunt bagate in cap de la o varsta frageda pot fi eronate sau poate e doar un alt cult, m-au facut sa spun :,, Vreau sa stiu!,, Dar degeaba, acum ma simt prea obosit sa mai caut raspunsuri, simt ca valtoarea oamenilor din jurul meu ma inghite, ma sfasie hulpav, ma absoarbe si incet incet devin unul dintr-e ei. Sunt singur intr-o lume singura, sunt hulit de toti pentru ca tocmai eu un bob de praf m-am trezit sa pun intrebari despre supremul zeu. Privirile lor reci, tematoare ca si cum eu as aduce distrugerea lumii ma ranesc si totusi ma fac sa ma simt bine. Nu veau decat un raspuns, un semn, o parere, ceva care sa-mi confere siguranta ca ceea ce cred e real, nu un simplu miraj. Dar stiu ca nu am sa primesc asta niciodata. Si astfel ma scufund in lumea umbrelor mele repetant la infinit aceea-si intrebare ce ma macina: ,,De ce?,,

Un vis tampit

Ce naiba? Ma trezesc azi buimac de cap. Am atipit pentru cateva ore dar m-am trezit ca si cum as fi tras la sapa. Capul imi vajaia si simteam o durere in piept. Am visat, un vis tampit care a rasarit din gunoaiele subconstientului meu.Si totusi ce am visat? A da se facea ca un demon ma injunghia cu o sabie, un demon nu un barbat nu o femeie un demon. Ce pula mea e cu mine frate? Ce dracu e in capu meu, am ajuns sa visez demoni? M-am trezit lent cu o durere ciudata in piept si stomac tocmai locurile unde baga in mine sabia cu sete.Pentru o clipa am crezut ca eu chiar am ceva, nu aveam nici pe dracu. Creierul e ciudatsi ce e mai rau e ca reactioneaza corpul la ceea ce ajungi sa crezi ca e adevarat. A fost un vis tampit, dar care a secat orice urma de energie din mine. Am fumat o tigara ca un insetat care a prins o cana cu apa. Simteam cum fumul inunda orice alveola din pieptul meu si ma bucuram de dulceata tutunului. A fost doar un vis, unul al dracului de scarbos, dar totusi un vis. Si totusi asa sa fie oare?

Tarziu in noapte

E noapte, intuneric de smoala, si castile ma strang ca intr-o menghina. Niste pusti urla in ele intr-un continuu amestec de screamo si metal. Asa meditez spre un viitor incert, un viitor care nu e roz ca in povestile copilariei ci mai degraba are o culoare cacanie. Scriu, dar de ce mi-am facut blog nici eu nu stiu. Poate din nevoia de a pune ideile pe o simbolica foaie alba si sa le lansez in vastitatea asta numita Net. Fumul tigarii se ridica incet catre tavan, trag nesatios din ea si simt cum imi inunda plamanii. Iarba dracului mai are un adept in persoana mea. E tarziu, e noapte, mi-e somn.